Constantin C. Giurescu: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat
Rescuing 0 sources and tagging 1 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
 
(Nu s-au afișat 26 de versiuni intermediare efectuate de alți 13 utilizatori)
Linia 6:
}}
[[Fișier:C.C. Giurescu 1939.jpg|miniatura|Profesorul C.C. Giurescu, ministrul F.R.N., în 1939]]
[[Fișier:Sedinta CAPIR 1939.jpg|miniatura|Profesorul C.C. Giurescu, ministrul FRN, prezidând ședința festivă a CAPIR (Confederația Asociațiunilor de Profesioniști Intelectuali din România) din noiembrie 1939.]]
[[Fișier:Decorarea prof. C.C. Giurescu 8 dec. 1971 - 4.jpg|miniatura|Decorarea prof. C.C. Giurescu de către [[Emil Bodnăraș]] (8 dec. 1971)]]
[[Fișier:Decorarea prof. C.C. Giurescu 8 dec. 1971 - 2.jpg|miniatura|Decorarea prof. C.C. Giurescu de către [[Emil Bodnăraș]] (8 dec. 1971)]]
'''Constantin C. Giurescu''' (n. [[26 octombrie|13/26 octombrie]] [[1901]], [[Focșani]] – d. [[13 noiembrie]] [[1977]]) a fost un [[istoric]] [[român]], membru al [[Academia Română|Academiei Române]] și profesor la [[Universitatea din București]]. EsteA fiulfost luiun [[Constantinreprezentant Giurescu]] șiimportant al Marieicurentului Simiona„Școala nouă de istorie”, fiicacare luis-a Simionremarcat S.prin Mehedințiopoziția șifață tatălde istoriculuigenerația anterioară, reprezentată de [[Dinu CN. GiurescuIorga]].
 
Constantin C. Giurescu și-a făcut studiile secundare și superioare la București, ajungând profesor universitar în 1926. În 1931 a fondat [[Revista istorică română]]. A fost alături de [[Gheorghe Brătianu]] și [[Petre P. Panaitescu]] un reprezentant important al curentului „Școala nouă de istorie”, care s-a remarcat prin opoziția făcută generației anterioare, reprezentată îndeobște de [[N. Iorga]].
 
La capătul anilor '30 a fost un aderent al [[Dictatura regală|Dictaturii regale]], deținând mai multe funcții importante în stat. A fondat și a condus Institutul de istorie națională din 1941 până în 1948. În 1948 a fost înlăturat din universitate, iar între 1950 și 1955 a fost deținut politic, în infama [[Închisoarea Sighet|închisoare de la Sighet]]. A fost reabilitat ulterior, revenind în facultate (1963) și fiind primit în Academie (1974).
 
==Date biografice==
Linia 28 ⟶ 25:
* Directorul ''Revistei istorice române'' [[1933]];
* Rezident Regal al ținutului Dunărea de Jos: [[februarie]] [[1939]];
* Ministru al [[Frontul Renașterii Naționale|Frontului Renașterii Naționale]] (F.R.N.): [[28 septembrie]] [[1939]] - [[4 martie]] [[1940]];
* Arestat la 6 mai 1950;<ref name=autobiografic>{{Harvnb|Giurescu|1994|p=149}}</ref>
* Sosit la Închisoarea Sighet;<ref name=autobiografic /> în timpul detenției a fost de două ori grav bolnav de icter, în 1951 și 1954.
*Eliberat din pușcărie la 5 iulie 1955, cu domiciliu obligatoriu la Măzăreni pe 60 de luni.<ref name="autobiografic" />
 
Era fiul lui [[Constantin Giurescu]] și tatăl istoricului [[Dinu C. Giurescu]]. A fost căsătorit cu Maria Simona, n. Mehedinți.
== Perioada detenției ==
 
Constantin C. Giurescu și-a făcut studiile secundare și superioare la București, ajungând profesor universitar în 1926. În 1931 a fondat [[Revista istorică română]]. A fost alături de [[Gheorghe Brătianu]] și [[Petre P. Panaitescu]] un reprezentant important al curentului „Școala nouă de istorie”, care s-a remarcat prin opoziția făcută generației anterioare, reprezentată îndeobște de [[N. Iorga]].
La capătul anilor '30 a fost un aderent al [[Dictatura regală|Dictaturii regale]], deținând mai multe funcții importante în stat. A fondat și a condus Institutul de istorie națională din 1941 până în 1948. În 1948 a fost înlăturat din universitate, iar între 1950 și 1955 a fost deținut politic, în infama [[Închisoarea Sighet|închisoare de la Sighet]]. A fost reabilitatReabilitat ulterior, reveninda înfost reprimit la facultate (1963) și fiind primit în AcademieAcademia Română (1974).
 
== Perioada detenției ==
Constantin C. Giurescu a fost arestat la data de 6 mai 1950, în timp ce se afla la locuința sa din București. La acel moment era cercetător științific al Institutului de Istorie al Academiei Republicii Populare Române. După o vizită la Interne, a fost dus alături de alți foști demnitari, miniștri, secretari, subsecretari de stat și foști membri de partide la închisoarea de la Sighet. Ajunge la penitenciar în data de 7 mai 1950. În cursul aceleiași după-amiezi de duminică au sosit și alte dube de la București și Timișoara. Într-o dubă au sosit: Nicolae Sibiceanu, [[Victor Papacostea]], [[Florian Ștefănescu-Goangă|Florian Ștefănescu Goangă]], C.C Zamfirescu, general Niculae Marinescu de la care a aflat detalii despre călătoria lor. Aceștia au parcurs drumul până la Sighet în condiții grele. Într-o altă dubă au sosit [[Constantin Argetoianu]], frații Alexandru și [[Ion Lapedatu|Ion Lapedatu,]] [[August Filip]] și alții. A mai sosit și un grup al ecleziasticilor uniți, alcătuit din vreo 20 de preoți și patru episcopi.<ref>{{Harvnb|Giurescu|1994|p=58}}</ref>
 
Constantin C. Giurescu a fost arestat în [[Noaptea demnitarilor]], în timp ce se afla la locuința sa din București. La acel moment era cercetător științific al Institutului de Istorie al Academiei Republicii Populare Române. După o vizită la Interne, a fost dus alături de alți foști demnitari, miniștri, secretari, subsecretari de stat și foști membri de partide la închisoarea de la Sighet pe data de 7 mai 1950.<ref>{{Harvnb|Giurescu|1994|p=58}}</ref>, <ref>{{Citation |publisher=fericiticeiprigoniti.net |title=Destinul istoricului Constantin C. Giurescu în epoca totalitarismului comunist |url=https://fericiticeiprigoniti.net/constantin-giurescu/2312-destinul-istoricului-constantin-c-giurescu-in-epoca-totalitarismului-comunist}}</ref>
Între 7 mai 1950 și 25 ianuarie 1952, a fost ținut singur într-o celulă de tip mic. A fost închis și în celula „neagra” de opt ori. A fost scos în curte la plimbare de mai multe ori. În timpul acestor plimbări a avut prilejul să descopere identitatea altor deținuți cu care a încercat să poarte conversații în momentele în care gardienii nu erau atenți deoarece orice formă de comunicare între deținuți era interzisă. Viața cotidiană în penitenciarul de la Sighet era dominată de neîncredere și teamă. Deținuții trăiau în condiții mizere, înfometați, puși la munci precum: tăiatul lemnelor, spălatul podelelor, curățarea [https://dexonline.ro/definitie/hazna haznalelor].<ref>{{Harvnb|Giurescu|1994|p=11}}</ref>
 
În perioada detenției s-a îmbolnăvit de două ori, în primăvara anului 1951 a făcut o formă gravă de [[icter]] care a ținut aproximativ trei luni. În toamna anului 1954 s-a îmbolnăvit din nou de icter și a fost mutat singur în celulă.<ref>{{Harvnb|Giurescu|1994|p=15}}</ref>
 
După 5 ani și două luni petrecuți în penitenciarul de la Sighet, Constantin C. Giurescu a fost dus în satul Măzăreni, un sat de deportați urmând să locuiascăMăzăreni, într-o casă de chirpici., Aiciunde a început să-și redacteze însemnările despre perioada petrecută în închisoare. Manuscrisul a fost ascuns de către Nicolae Ionescu Caracaleanu (care i-aîi fostfusese director de cabintcabinet în perioada cât prof. Giurescu a fost ministrul F.R.N.ministerial) în grădina casei părintești apoi, la cererea lui [[Dinu C. Giurescu]], aua fost păstratepăstrat de către Paul Michelson.<ref>{{Harvnb|Giurescu|1994|p=8}}</ref> În 1994 estea fost publicată cartea ''Cinci„Cinci ani și două luni în penitenciarul din Sighet''Sighet”, scrisă pe baza acestor însemnări.
 
== Contribuție istoriografică ==
 
Constantin C. Giurescu este autorul primelor studii importante și bine documentate asupra problematicii [[Sfatul domnesc|Sfatului domnesc]] și a dregătoriilor boireștiboierești, în două cărți, ''Contribuțiuni la studiul marilor dregători în secolele XIV și XV'' (1927) și ''Noi contribuțiuni la studiul marilor dreg''ă''tori în secolele XIV și XV'' (1926), depășind astfel contribuțiile aduse anterior de [[Dimitrie Onciul]], [[Alexandru D. Xenopol]] și [[N. Iorga]] în domeniu.<ref>{{citation | last = Stoicescu | first = Nicolae | year = 1968 | title = Sfatul domnesc și marii dregători din Țara Românească și Moldova (sec. XIV{{ndash}}XV) | publisher = Editura Academiei Republicii Socialiste România | place = București | pages=8-9 }}</ref>
 
==Opera==
Linia 170:
* Premiul Ministerului Învățământului (1969)
* Om de știință emerit (1971)
* [[Fișier:Meritul_Stiintific_I.jpg|20px]] [[Ordinul Meritul Științific]] cl. I (1 decembrie 1971) „pentru merite deosebite în activitatea științifică, didactică, publicistică și obștească, cu prilejul împlinirii vîrstei de 70 de ani”<ref>[http://www.legestart.ro/Decretul-439-1971-conferirea-ordinului-Meritul-Stiintific-clasa-I-profesorului-universitar-Constantin-C-Giurescu-%28NzcxMjc-%29.htm Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 439 din 1 decembrie 1971 privind conferirea ordinului „Meritul Științific” clasa I profesorului universitar Constantin C. Giurescu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120118113343/http://www.legestart.ro/Decretul-439-1971-conferirea-ordinului-Meritul-Stiintific-clasa-I-profesorului-universitar-Constantin-C-Giurescu-%28NzcxMjc-%29.htm |date=2012-01-18 }}, publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', nr. 150, 8 decembrie 1971 (B. Of. 150/1971), accesat la 17 august 2010</ref>
* [[Fișier:Order of the 23 August 1st class (Romania) - Tallinn Museum of Orders.jpg|20px]] [[Ordinul „23 August”]] cl. I (26 octombrie 1976) „pentru merite deosebite în activitatea didactică, științifică și culturală, cu prilejul împlinirii vîrstei de 75 de ani”<ref>[https://lege5.ro/Gratuit/he2timzt/decretul-nr-317-1976-privind-conferirea-ordinului-23-august-clasa-i?pid=44936949#p-44936949 Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 317 din 26 octombrie 1976 privind conferirea ordinului „23 August”, clasa I, academicianului Constantin C. Giurescu], publicat în ''Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România'', nr. 41, 16 mai 1977 (B. Of. 41/1977).</ref>
 
Linia 216:
}}
* Nastasa-Kovacs, Lucian (2016), Memorialistica distorsionată și „etica” oportunistului: Constantin C. Giurescu, în vol. Alma Mater în derivă. Aspecte alternative ale vieții universitare interbelice, coord. de Irina Nastasă-Matei și Zoltán Rostás, București/Cluj, Edit. Eikon/Școala Ardeleană
* {{Citation
| year = 1982
| editor-last1 = Fischer-Galați
| editor-first1 = Stephen
| editor-last2 = Florescu
| editor-first2 = Radu R.
| editor-last3 = Ursul
| editor-first3 = George R.
| title = Romania between East and West. Historical Essays în Memory of Constantin C. Giurescu
| others = Seria East European Monographs
| publisher = Columbia University Press
| place = New York
}}
 
== Legături externe ==
* [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=G Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – G]
* [http://www.bmms.ro/continut/doc/Giurescu_cumulat.pdf Bibliografie selectivă a operei lui Constantin C. Giurescu, alcătuită de Biblioteca Metropolitană București] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100923135841/http://bmms.ro/continut/doc/Giurescu_cumulat.pdf |date=2010-09-23 }}
* [http://www.clipa.com/pagpolitica888.htm Constantin C. Giurescu în arhivele muresene]{{Legătură nefuncțională|date=septembrie 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes |url=http://www.clipa.com/pagpolitica888.htm }}
* [http://adevarul.ro/locale/focsani/foto-peripetii-trecut-marele-istoric-constantin-c-giurescu-alegerile-1933-1_5161381600f5182b85916125/index.html Peripețiile marelui istoric Constantin C. Giurescu la alegerile din 1933], 7 aprilie 2013, Borcea Stefan, ''Adevărul''
 
{{Control de autoritate}}
{{Informații bibliotecare}}
 
{{DEFAULTSORT:Giurescu, Constantin C.}}
Linia 230 ⟶ 243:
[[Categorie:Decese în 1977]]
[[Categorie:Decese pe 13 noiembrie]]
[[Categorie:Focșăneni]]
[[Categorie:Istorici români]]
[[Categorie:Medieviști români]]
[[Categorie:Membri titulari ai Academiei Române]]
[[Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Științific]]
[[Categorie:FocșăneniDecorați cu Ordinul 23 August]]
[[Categorie:Victime ale regimului comunist din România]]
[[Categorie:Persoane reabilitate]]
[[Categorie:Profesori universitari români]]
[[Categorie:Deținuți politici români]]