Lică Ștefănescu: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
mFără descriere a modificării |
|||
| (Nu s-au afișat 8 versiuni intermediare efectuate de alți 3 utilizatori) | |||
| Linia 6: | Linia 6: | ||
| Culoare = Instrumentist |
| Culoare = Instrumentist |
||
| Peisaj = |
| Peisaj = |
||
| data_nașterii = [[Fișier:Flag of Romania.svg|20px| |
| data_nașterii = [[Fișier:Flag of Romania.svg|20px|Principatele Unite]] [[1865]], [[București]], [[Principatele Unite]] |
||
| Decedat = [[Fișier:Flag of Romania.svg|20px|Romania]] [[1925]], [[București]], [[România]] |
| Decedat = [[Fișier:Flag of Romania.svg|20px|Romania]] [[1925]], [[București]], [[România]], [[Regatul României]] |
||
| Gen = clasică, café-concert, populară |
| Gen = clasică, café-concert, populară |
||
| Ani activi = |
| Ani activi = |
||
| Linia 14: | Linia 14: | ||
}} |
}} |
||
'''Lică Ștefănescu''' (n. [[1865]], [[București]] — d. [[1925]], [[București]]) a fost |
'''Lică Ștefănescu''' (n. [[1865]], [[București]] — d. [[1925]], [[București]]) a fost un cunoscut [[țambal]]ist virtuoz [[Români|român]], de etnie [[Romi|romă]], de la începutul secolului al XX-lea. |
||
==Biografie== |
==Biografie== |
||
S-a născut în jurul anului [[1865]] la [[București]], într-o familie de muzicanți. Învață să cânte pe un țambal mare de concert (Schunda) de proveniență ungurească.<ref name=ed-1>Cosma, ''București. Citadela seculară a lăutarilor români'', p. 274</ |
S-a născut în jurul anului [[1865]] la [[București]], într-o familie de muzicanți. Învață să cânte pe un țambal mare de concert (Schunda) de proveniență ungurească.<ref name=ed-1>Cosma, ''București. Citadela seculară a lăutarilor români'', p. 274</ref> Ajunge în [[Rusia]] cu orchestra lui [[Sava Pădureanu]], stabilindu-se la [[Moscova]] și la [[Petrograd]], în funcție de unde se găsea curtea țaristă.<ref name=ed-1>Cosma, ''București. Citadela seculară a lăutarilor români'', p. 274</ref> |
||
În [[1900]] participă la Expoziția Universală de la [[Paris]], făcând parte din orchestra lui [[Cristache Ciolac]].<ref name=ed-1>Cosma, ''București. Citadela seculară a lăutarilor români'', p. 274</ref> În seara zilei de [[31 decembrie]] susține în saloanele din Hotel des Societe Savantes un program muzical, împreună cu alți câțiva reprezentanți români precum [[George Enescu]], compozitorul [[ |
În [[1900]] participă la Expoziția Universală de la [[Paris]], făcând parte din orchestra lui [[Cristache Ciolac]].<ref name=ed-1>Cosma, ''București. Citadela seculară a lăutarilor români'', p. 274</ref> În seara zilei de [[31 decembrie]] susține în saloanele din Hotel des Societe Savantes un program muzical, împreună cu alți câțiva reprezentanți români precum [[George Enescu]], compozitorul [[Ion Scărlătescu]] și pianistul [[Iosif Paschill]].<ref>Cosma, ''București. Citadela seculară a lăutarilor români'', pp. 274-275</ref> Interpretează aici numai piese clasice precum uvertura operei ''Zampa'', două valsuri de [[Frederic Chopin|Chopin]] și [[Marie August Durand|Durand]], iar în final, ''Rapsodia maghiară'' de [[Franz Liszt]].<ref>Cosma, ''București. Citadela seculară a lăutarilor români'', p. 275</ref> |
||
În perioada [[1900]]-[[1910]] susține concerte clasice la [[Ateneul Român]] în compania sopranei [[Alexandrina Niculescu]], violoncelistului [[Anghel Rădulescu]], violonistului [[Vladimir Hradecky]] și pianistului [[Dumitru Dumitriu]].<ref>Cosma, ''București. Citadela seculară a lăutarilor români'', pp. 275-276</ref> |
În perioada [[1900]]-[[1910]], susține concerte clasice la [[Ateneul Român]], în compania sopranei [[Alexandrina Niculescu]], violoncelistului [[Anghel Rădulescu]], violonistului [[Vladimir Hradecky]] și pianistului [[Dumitru Dumitriu]].<ref>Cosma, ''București. Citadela seculară a lăutarilor români'', pp. 275-276</ref> |
||
La [[16 septembrie]] [[1906]], în numărul 6133 al ziarului „Adevărul”, Emil D. Fagure remarcându-i virtuozitatea, afirmă despre lăutar că ''„a ridicat țambalul la instrument de concert”''. În această perioadă își începe angajamentele cu orchestra lui [[Cristache Ciolac]] la restaurantul „Iordache Ionescu” de pe strada Covaci.<ref>Cosma, ''București. Citadela seculară a lăutarilor români'', p. 276</ref> |
La [[16 septembrie]] [[1906]], în numărul 6133 al ziarului „Adevărul”, Emil D. Fagure, remarcându-i virtuozitatea, afirmă despre lăutar că ''„a ridicat țambalul la instrument de concert”''. În această perioadă își începe angajamentele cu orchestra lui [[Cristache Ciolac]] la restaurantul „Iordache Ionescu” de pe strada Covaci.<ref>Cosma, ''București. Citadela seculară a lăutarilor români'', p. 276</ref> |
||
În perioada [[1911]]-[[1914]] înregistrează în [[Rusia]] câteva melodii concertante la țambal. |
|||
==Decesul== |
==Decesul== |
||
Moare în anul [[1925]] la [[București]] |
Moare în anul [[1925]] la [[București]], fiind înmormântat la cimitirul „Pătrunjel” (azi „Reînvierea”) din [[Colentina]]. |
||
==Discografie== |
==Discografie== |
||
Discurile lui Lică Ștefănescu au fost înregistrate la casele de discuri ''International Extra Record'' și ''Extraphone'' din Rusia. |
Discurile lui Lică Ștefănescu au fost înregistrate la casele de discuri ''International Extra Record'' și ''Extraphone'' din [[Rusia]]. |
||
{| class="wikitable" style="font-size:90%;text-align:center;" |
{| class="wikitable" style="font-size:90%;text-align:center;" |
||
! An !! Casă de discuri !! Număr de catalog !! Format !! Piese !! Acompaniament |
! An !! Casă de discuri !! Număr de catalog !! Format !! Piese !! Acompaniament |
||
|- |
|- |
||
| ''indisp.'' || International Extra Record || 49501 / 49502 || |
| ''indisp.'' || International Extra Record || 49501 / 49502 || shellac, 25 cm, 78 RPM ||style="text-align:left"|Crizanteme<br>Eu nu vă spun și Florile mele || rowspan="2" | solo țambal |
||
|- |
|- |
||
| ''indisp.'' || Extraphone || 22003 / 22004 || |
| ''indisp.'' || Extraphone || 22003 / 22004 || shellac, 25 cm, 78 RPM ||style="text-align:left"|Na sopkakh Manchzhurii ksil [Pe dealurile Manchuriei]<br>Son Kievlyanki [Visul Kievului] |
||
|} |
|} |
||
==Note== |
==Note== |
||
<references /> |
|||
{{reflist}} |
|||
==Bibliografie== |
==Bibliografie== |
||
Versiunea curentă din 21 iunie 2020 10:23
| Lică Ștefănescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  1865, București, Principatele Unite |
| Decedat | 1925, București, România, Regatul României |
| Ocupație | muzician  |
| Activitate | |
| Gen muzical | clasică, café-concert, populară |
| Instrument(e) | țambal |
Modifică date / text  | |
Lică Ștefănescu (n. 1865, București — d. 1925, București) a fost un cunoscut țambalist virtuoz român, de etnie romă, de la începutul secolului al XX-lea.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în jurul anului 1865 la București, într-o familie de muzicanți. Învață să cânte pe un țambal mare de concert (Schunda) de proveniență ungurească.[1] Ajunge în Rusia cu orchestra lui Sava Pădureanu, stabilindu-se la Moscova și la Petrograd, în funcție de unde se găsea curtea țaristă.[1]
În 1900 participă la Expoziția Universală de la Paris, făcând parte din orchestra lui Cristache Ciolac.[1] În seara zilei de 31 decembrie susține în saloanele din Hotel des Societe Savantes un program muzical, împreună cu alți câțiva reprezentanți români precum George Enescu, compozitorul Ion Scărlătescu și pianistul Iosif Paschill.[2] Interpretează aici numai piese clasice precum uvertura operei Zampa, două valsuri de Chopin și Durand, iar în final, Rapsodia maghiară de Franz Liszt.[3]
În perioada 1900-1910, susține concerte clasice la Ateneul Român, în compania sopranei Alexandrina Niculescu, violoncelistului Anghel Rădulescu, violonistului Vladimir Hradecky și pianistului Dumitru Dumitriu.[4]
La 16 septembrie 1906, în numărul 6133 al ziarului „Adevărul”, Emil D. Fagure, remarcându-i virtuozitatea, afirmă despre lăutar că „a ridicat țambalul la instrument de concert”. În această perioadă își începe angajamentele cu orchestra lui Cristache Ciolac la restaurantul „Iordache Ionescu” de pe strada Covaci.[5]
În perioada 1911-1914 înregistrează în Rusia câteva melodii concertante la țambal.
Decesul
[modificare | modificare sursă]Moare în anul 1925 la București, fiind înmormântat la cimitirul „Pătrunjel” (azi „Reînvierea”) din Colentina.
Discografie
[modificare | modificare sursă]Discurile lui Lică Ștefănescu au fost înregistrate la casele de discuri International Extra Record și Extraphone din Rusia.
| An | Casă de discuri | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
|---|---|---|---|---|---|
| indisp. | International Extra Record | 49501 / 49502 | shellac, 25 cm, 78 RPM | Crizanteme Eu nu vă spun și Florile mele |
solo țambal |
| indisp. | Extraphone | 22003 / 22004 | shellac, 25 cm, 78 RPM | Na sopkakh Manchzhurii ksil [Pe dealurile Manchuriei] Son Kievlyanki [Visul Kievului] |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 274
- ^ Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, pp. 274-275
- ^ Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 275
- ^ Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, pp. 275-276
- ^ Cosma, București. Citadela seculară a lăutarilor români, p. 276
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Cosma, Viorel: București. Citadela seculară a lăutarilor români, Fundația culturală Gheorghe Marin Sepeteanu, București, 2009, pp. 274-277 ISBN 978-973-88609-7-1